Sindromul Obstructiv Respirator Brahicefalic

Sănătate respiratorie

Un stăpân informat înseamnă un animal fericit. Vedem din ce în ce mai multe rase brahicefalice printre companionii noștri, iar multe dintre manifestările pe care le considerăm normale pentru ele nu sunt deloc normale. Dacă animalul tău respiră greu, sforăie, obosește repede sau pare că se sufocă atunci când se agită, acest articol te ajută să înțelegi ce se întâmplă și când trebuie să acționezi.

Ce sunt rasele brahicefalice

Câinii cu aspect de nas turtit sunt brahicefalici, adică au craniul comprimat și scurtat. Tocmai aspectele care ne atrag cel mai mult la ei, ochii rotunzi și mari, fața turtită, sunt și cele care trădează suferințele acestor rase. Dintre cele mai cunoscute rase brahicefale menționăm Boston terrier-ul, Pekinezul, Buldogul englez și francez, Boxerul, Mopsul și Shih Tzu, dar și altele mai puțin cunoscute, cum ar fi Bichon, Chow Chow sau Shar-Pei. La pisici, rasele cu botul turtit, precum Persana sau Exotic Shorthair, pot avea probleme asemănătoare.

De ce respiră greu câinii cu sindrom brahicefalic

Craniul scurtat nu lasă suficient loc pentru structurile care ar trebui să încapă în el, așa că aerul trece cu dificultate. În prima fază, cele mai frecvente probleme sunt legate de aparatul respirator superior: nările îngustate, stenoza de vestibul nazal, cornetii nazali ectopici, elongația de văl palatin, hipoplazia faringo-laringiană, polipii și diverticulii traheali, colapsul laringian și traheal. Practic, animalul trebuie să facă un efort mult mai mare doar ca să respire, iar acest efort suplimentar apasă în timp asupra întregului organism.

Simptomele sindromului brahicefalic

Cu siguranță ai observat deja unele dintre aceste semne. Cele mai frecvente includ:

• respirație zgomotoasă și sforăit, chiar și în stare de veghe;
• gâfâială excesivă și obosire rapidă la efort;
• intoleranță la căldură;
• episoade în care câinele pare că se sufocă sau chiar leșină când se agită.

Principalii factori care fac ca aceste simptome să se manifeste sever sunt căldura excesivă, stresul, diferitele forme de alergie, emoțiile intense și, uneori, aerul condiționat sau aerul de munte. În formele avansate, unii câini au atât de multe dificultăți încât nu pot dormi liniștiți perioade lungi de timp.

Când sindromul brahicefalic devine o urgență

Uneori aceste manifestări ni se par normale pentru rasă, pentru că „așa este de mic”, și tocmai de aceea pericolul este subestimat. Câinii afectați sever pot prezenta colorarea în albastru a pielii și a mucoaselor, semn de lipsă acută de oxigen, iar în cazuri extreme acest lucru poate duce până la decesul animalului.

Complicațiile pe termen lung

Sindromul obstructiv nu afectează doar respirația. În timp, aceste rase sunt predispuse să dezvolte afecțiuni stomatologice, cu dinți și obraji deformați, boli cardio-vasculare, predispoziție la accidente vasculare, precum și probleme dermatologice, neurologice și mai ales digestive. La pisici, problemele pot trece mai ușor neobservate, pentru că devin comode și sedentare atunci când respirația le solicită. De aceea, o afecțiune care pare doar un sforăit simpatic merită tratată cu seriozitate.

Cum diagnosticăm sindromul brahicefalic

Evaluarea începe cu o consultație și o discuție despre simptome, urmată de examinarea căilor respiratorii. Pentru a aprecia exact gradul de obstrucție și starea laringelui și a traheei, o endoscopie respiratorie ne permite să vedem direct interiorul căilor respiratorii, ceea ce este esențial pentru a alege corect tratamentul. Acolo unde este cazul, completăm evaluarea cu investigații imagistice. Un diagnostic precis face diferența între o corecție reușită și o intervenție incompletă.

Tratamentul: corecția chirurgicală timpurie

Vestea bună este că multe dintre aceste defecte pot fi corectate, iar rezultatele sunt cu atât mai bune cu cât se intervine mai devreme. Aceste afecțiuni pot fi prevenite în mare măsură prin intervenții de corectare timpurie, de preferat începând cu vârsta de 4 luni, imediat după ce animalul și-a încheiat schema de vaccinare. Animalul tânăr răspunde foarte bine la intervenție, iar medicii pot acționa în siguranță, fără a-i pune viața în pericol. Corecția vizează, de obicei, lărgirea nărilor și scurtarea vălului palatin, iar la nevoie și alte structuri. Cu cât aștepți mai mult, cu atât modificările secundare devin mai greu de reparat.

Cum ai grijă de un câine brahicefalic acasă

Pe lângă tratamentul medical, câteva obiceiuri simple îi ușurează viața animalului tău. Ferește-l de căldură și nu îl scoate la efort în orele caniculare, pentru că temperaturile mari sunt deosebit de periculoase pentru el. Menține-l la o greutate sănătoasă, deoarece kilogramele în plus înrăutățesc respirația. Folosește ham în loc de zgardă, ca să nu apeși pe gât, și evită situațiile de agitație extremă. Dacă ai un animal brahicefalic care sforăie, nu tolerează efortul, leșină sau are privirea pierdută, nu presupune că este normal, ci programează o evaluare.